Situl arheologic de la Cioroiu Nou
Cod LMI: DJ-I-s-A-07886
Categoria: A – monument de interes naţional
Natura: monument de arheologie
Datare: sec. II p. Chr., Epoca romană
Adresa: “La Cetate”, La SE de satul Cioroiu Nou, la S de drumul Cioroiul Nou – Siliştea Crucii
Localitate: sat Cioroiu Nou; comuna Cioroiaşi
Judeţ: Dolj
Situl arheologic de la Cioroiu Nou, ce datează din secolul II p. Chr, este unul dintre cele mai importante monumente arheologice din judeţul Dolj, fiind o mărturie a stăpânirii romane în Dacia. Ansamblul arheologic de la Cioroiu Nou este alcătuit dintr-o villa rustica (DJ-I-m-A-07886.01) şi un castru roman (DJ-I-m-A-07886.02), fiind totodată primul sit arheologic vizitabil din judeţul Dolj.
Regiunea în care se află localitatea Cioroiu Nou se găseşte în plin centrul câmpiei oltene, la 20 kilometri nord de Dunăre, beneficiind de condiţii geo-climatice excelente (sol fertil, izvoare cu apă potabilă, climă moderată).
Săpăturile şi descoperirile arheologice mai vechi sau mai noi făcute la Cioroiu Nou de-a lungul vremii sunt binecunoscute în istoriografia de specialitate. Dintre edificiile mai importante puse în evidenţă sunt de menţionat aici următoarele: fortificaţia, aşezarea civilă, un templu, o instalaţie termală. Toate acestea sunt însoţite de un semnficativ material arheologic, epigrafic şi sculptural. Fortificaţia se găseşte la sud de satul actual şi are forma patrulateră-trapezoidală, cu colţurile rotunjite şi cu dimensiunile de 235 x 130m.
Istoricul sitului
În zona satului Cioroiu Nou, săpăturile au început din a doua jumătate a secolului XX, însă eforturile arheologilor de la Muzeul Olteniei s-au concentrat în această zonă în special după anul 2000. Descoperirile făcute la Cioroiu Nou de-a lungul campaniilor de săpături au arătat valoarea istorică excepţională a acestei zone, artefactele găsite datând cu până la 4.000 de ani în urmă, din Epoca Bronzului. Ceea ce în prezent a atras atenţia multor specialişti este situl daco-roman, datarea aşezării militare fiind din secolul II-III.
Cele mai multe dintre monumentele romane de la Cioroiu Nou datează însă din prima jumătate a secolului III. Aceasta este perioada cea mai înfloritoare din punct de vedere economic şi edilitar. Asta poate şi motivată de instalarea aici a unui detaşament al legiunii VII Claudia. Templul, termele, edificiul cu hypocaustum de sub cimitirul actual, locuinţe private, toate au fost ridicate în prima jumătate a secolului III. De asemenea, la Cioroiu Nou în prima jumătate a secolului III a funcţionat un post militar de pază şi supraveghere – statio, aşa cum ne asigură inscripţia pusă de Germanus, speculator al legiunii VII Claudia.
În jurul anului 245, sub ameninţarea invaziei carpilor, aşezarea romană este distrusă parţial şi se constituie o fortificaţie de mari dimensiuni. Ulterior, datorită instabilităţii militare, şi această fortificaţie cu val de pământ şi două şanţuri de apărare este demolată şi înlocuită cu aşezări umane.
Istoria aşezării romane se leagă din ce în ce mai mult de Malva, capitala Daciei Malvensis, în acest sens relevante fiind descoperirile făcute. În timpul săpăturilor au fost găsite elemente de fortificaţie militară, un templu şi o necropolă, terme şi clădiri administrative cu încălzire prin podea, statui, monede, piese metalice de fier şi bronz, arme, inscripţii şi elemente de ceramică.
Descoperirile din Situl arheologic de la Cioroiu Nou
Până în prezent, săpăturile coordonate de arheologul Dorel Bondoc, responsabilul de şantier de la Situl arheologic de la Cioroiu Nou, s-au concentrat în special în zona Termelor Romane, fiind descoperite şi conservate primar, băile publice pe care vechii locuitori ai castrului le foloseau, dar şi alte două clădiri de mari dimensiuni, cu utilitate publică.
Termele Romane de la Cioroiu Nou sunt primul sit arheologic vizitabil din judeţul Dolj, fiind în atenţia autorităţilor pentru a fi incluse într-un circuit turistic cultural.
Terenul pe care se află situl arheologic este deținut și îngrijit de ONG Alexis Project. Puteți citi mai multe informații despre sit pe site-ul organizației.
Autor: Carla DODOCIOIU
Imagini de echipa MonumenteOltenia.ro