Castrul roman de la Răcari a făcut și în anul 2016 obiectul cercetărilor arheologice ale Muzeului Olteniei Craiova, cu finanțarea asigurată de către Consiliul Județean Dolj, context în care săpăturile arheologice s-au concentrat asupra clădirii comandamentului. Timp de două luni de zile, clădirea a fost investigată în toate sectoarele ce rămăseseră neeexplorate din campaniile de săpături anterioare (anii 2013 – 2015). La finalul campaniei se poate spune că efortul arheologilor a meritat din plin, cercetările clădirii fiind practic epuizate.
Au fost stabilite mai multe faze de construcție și reconstrucție, două, de lemn și chirpic, una, de piatră și poate o refacere. Primele două faze datează cu siguranță din secolul II p. Chr., cea de piatră, din prima jumătate jumătate a secolului III p. Chr., iar posibila refacere ar putea fi plasată cronologic la mijlocul secolului III p. Chr. Datările au fost făcute pe baza materialelor arheologice care pot oferi indicii cronologice, este vorba despre fibule (”ace de siguranță” cum sunt cunoscute, popular, în prezent), monede și nu în ultimul rând, ceramică.
Cea mai importantă fază de construcție a fost cea cu ziduri de piatră, ale cărei fundații sunt astăzi vizibile pe teren. Dimensiunile clădirii sunt de 37 x 34 m și din acest punct de vedere avem de-a face cu una dintre cele mai monumentale clădirii de comandament militar din întreaga Dacie Romană. În partea din spate a construcției au fost ridicate cinci camere din care patru aveau funcționalitate de birouri, intercalate de mici holuri ce găzduiau scări pentru a permite accesul la etajul superior. În centrul camerelor din spate se găsea camera stindardelor (aedes) destinată păstrării însemnelor militare și steagurilor unității militare din castru. La est de aceste camere se găsea o sală mare de formă dreptunghiulară (basilica) destinată festivităților și judecării diverselor chestiuni sau pricini.
În centrul clădirii se găsea o curte interioară (atrium), neacoperită, în perimetrul căreia fuseseră amenajate trei fântâni și ridicate mai multe statui de împărați romani. Numai o statuie a fost identificată cu precizie până în prezent, este vorba despre o statuie a împăratului Commodus. De o parte și de alta a curții interioare se găseau nu mai puțin de 16 camere (armamentaria) a căror funcționalitate trebuie căutată în găzduirea de arme și echipament militar. În sfârșit, intrarea în clădire a fost precizată pe latura de est.
În timpul săpăturilor a fost recoltată o cantitate semnificativă de materiale arheologice: monede, fibule, foarte multe fragmente de vase ceramice, obiecte de fier, obiecte de bronz, obiecte de os, fragmente de vase de sticlă, resturi diforme de plumb, mici fragmente de statui de bronz, etc. Toate aceste obiecte se găsesc, depozitate, la Muzeul Olteniei Craiova, urmând a intra în patrimoniul acestei instituții. În scurt timp, o monografie dedicată clădirii comandamentului și a descoperirilor din interiorul său, va vedea lumina tiparului sub egida Muzeului Olteniei Craiova.