Cod LMI: DJ-III-m-B-08409
Categoria: B – monument de interes local
Natura: Monument de for public
Datare: 1925, 1938
Adresa: Calea București 176, în fața Facultății de Mecanică
Localitate: municipiul Craiova
Județ: Dolj
Bustul pedagogului și publicistului Ștefan Velovan, operă în bronz a sculptorului Anghel Chiciu, a fost amplasat la 27 iunie 1935 în grădina fostei Școli Normale de Băieți din Craiova (astăzi Facultatea de Mecanică). Pe soclul bustului este săpată inscripția: „Ștefan Velovan 1852-1932”.
Despre Ștefan Velovan
Ștefan Velovan s-a născut la 22 septembrie 1852 la Rusca Montană, Caraș-Severin. A urmat cursuri la scoala primară din comuna natală, liceul la Timișoara, iar între 1872 și 1875 a studiat filosofia și științele naturii la Universitatea din Viena și pedagogia la Gotha, în Germania.
În 1877 a fost numit profesor la Școala Normală din Caransebeș și apoi director. A condus ca președinte Asociația Învățătorilor din Banat și Societatea de Cântări și Muzică din Caransebeş. A trecut în regat, la Școala Normală din Câmpulung (1893) și a participat la concursul de profesor definitv, la București, în 1894, în fața lui Titu Maiorescu și A. Tr. Laurian. În 1896 a venit la Craiova, la Școala Normală de Învățători, unde a înființat în 1897 Școala de Aplicație, la care elevii normaliști puteau face practică pedagogică. Om de cultură și reformator școlar, prieten apropriat al lui Vasile Alecsandri și Titu Maiorescu, cunoscutul pedagog a condus timp de 30 de ani (1897-1926) această prestigioasă instituție. În 1926, cu ocazia pensionării lui Ștefan Velovan, municipalitatea craioveană l-a omagiat pe acesta și întreaga sa activitate, dând numele său Școlii Normale de Învățători din Craiova.
Pe lângă activitatea didactică de profesor la Școala Normală din Craiova, Ștefan Velovan a avut și o bogată activitate pe tărâm publicistic. A colaborat cu articole și studii la revistele: Gazeta Școalei, Școala Bănățeană, Chestiuni metodice etc. Opera sa include lucrările: Intelectualitatea ca notă esențială a plăcerii estetice și morale (1887); Întemeierea psihologică a actelor gândirii (1890); Instrucțiune din istorie naturală (1894); Cercul apercepției (1895); Pedagogie generală (în colab., 1892); Abecedar (în colab., 1911); Studii originale de psihologie pedagogică (1913).
Ștefan Velovan, considerat cel mai mare pedagog român al timpului său și cel care a pus bazele învățământului pedagogic, a fost promotorul unui curent nou în didactică și metodologie pedagogică (“velovanismul”).
Velovan a decedat la 26 iulie 1932 la Rusca Montană și este înmormântat în cimitirul ortodox din Caransebeș.
Despre Anghel Chiciu
Sculptorul Anghel Chiciu s-a născut la Craiova la 7 noiembrie 1883. A studiat la Școala de Arte și Meserii din Craiova (1899-1905), Școala de Belle-Arte din București (1915-1910) și Școala Națională de Arte Frumoase din Paris (1909). A participat la Salonul oficial de la București cu două lucrări: Gândirea mizantropă și Sărutul de adio (ambele în ghips și datate 1912); la Expoziția de pictură și sculptură a artiștilor mobilizați la Iași în 1918, cu lucrările: Soldat în atac, Generalul Iacobescu, Refugiata și În tranșee. Anghel Chiciu a fost atras în mod deosebit de capetele de expresie și psihologia chipului omenesc, pe care le-a surprins în lucrările: Studiu de mască de expresie (1911); Avarul (1911); Somn dureros (1912); Iubirea de mamă (1912); Vis de iubire (1913); Cap de expresie de copil (1913).
În Craiova se află operele sale în bronz Monumentul Santinela Română, ridicat în memoria ostașilor români căzuți în timpul primului război mondial, aflat în curtea cazărmii Regimentului 1 Dolj, bustul lui Ștefan Velovan, bustul lui Petrache Poenaru, ridicat la 1935 în fața Școlii Generale nr. 9 din str. Vasile Alecsandri și bustul doctorului Ion Augustin (1891-1919), amplasat în curtea Spitalului Filantropia (1936).
Sculptorul Anghel Chiciu a murit la Craiova la 22 august 1963.
Surse:
Monumentele istorice, arhitectura şi arta plastică din Craiova