An de an, pe 21 mai, peste 1,8 milioane de români își sărbătoresc onomastica cu ocazia zilei dedicate Sf. Împărați Constantin și Elena. Născut la Niș, în Serbia, Constantin a devenit suveran al Imperiului Roman după ce, înaintea unei lupte decisive, ar fi văzut pe cer inscripția „in hoc signo vinces” (prin acest semn vei birui) și semnul crucii, pe care l-a pus pe steagurile soldaților săi. Apărător al creștinismului, Împăratul Constantin a emis Edictul de la Milano din 313 și a convocat primul Sinod ecumenic la Niceea în 325. Mama sa, împărăteasa Elena, este cea care ar fi găsit crucea pe care a fost răstignit Hristos. Ea a ridicat numeroase lăcașuri de cult, printre care și Biserica Sf. Mormânt din Ierusalim.
Deși numele celor doi împărați sunt foarte populare în rândul oltenilor, acestea nu se regăsesc foarte des în hramul bisericilor din regiune. În Oltenia există numai patru biserici – monument istoric cu hramul dedicat Sf. Împărați Constantin și Elena, una dintre acestea fiind biserica Mânăstirii Horezu din Vâlcea.
MEHEDINȚI
Biserica de lemn Sf. Împărați Constantin și Elena, sat Schitu Topolniței; comuna Izvoru Bârzii
OLT
Biserica Sf. Împărați Constantin și Elena, sat Bălănești; comuna Mărunței
Biserica Sf. Împărați Constantin și Elena, sat Greci; comuna Osica de Sus
VÂLCEA
Biserica mare Sf. Împărați Constantin și Elena a Mânăstirii Hurezi, sat aparținător Romanii de Jos; oraș HOREZU
