Tabula Peutingeriana (Harta lui Peutinger) este un itinerariu ilustrat, o hartă ce indică cursus publicus, rețeaua de drumuri din Imperiul Roman. Tabula este copia unică a unei hărți despre care se crede că a fost realizată între secolele III și V. Harta acoperă Europa, Africa de Nord și părți din Asia (Orientul Mijlociu, Persia, India), rutele traversând și așezări de pe actualul teritoriu al României. Pe hartă sunt incluse nu mai puțin de 12 așezări pe care se află în prezent localități oltenești, tabula fiind considerată, pentru unele dintre ele, cea mai veche menționare documentară a acestora.
Tabula, ce poartă numele lui Konrad Peutinger, un anticar umanist german din secolele XV-XVI, este singura hartă cunoscută a așa-numitelor cursus publicus romane. Ea a fost realizată de către un călugăr din Colmar (Franța) în secolul al XIII-lea (aproximativ 1265) și descoperită în 1494 într-o bibliotecă din Worms (Germania) de către Konrad Meissel – Celtes. Incapabil să-și publice descoperirea înainte să moară, Celtes i-a lăsat-o prin testament lui Peutinger în 1508. În prezent, Tabula Peutingeriana este păstrată la Biblioteca Națională a Austriei din Viena. În 2007, harta a intrat în programul UNESCO Memory of the World, ocazie cu care a fost expusă pentru publicul larg pentru o zi. Datorită fragilității sale, Tabula Peutingeriana nu este expusă în mod curent.
Pergamentul pe care a fost făcută reproducerea medievală după harta originală are o lungime de 6,75 m și conține 11 secțiuni (inițial 12 secțiuni, prima s-a pierdut). În acestea apar așezări romane, drumurile care le legau, râuri, munți, păduri și mări, precum și distanțele dintre așezări. Pe lângă posesiunile Imperiului Roman, pe hartă mai apar Orientul Apropiat, India și Gangele, Sri Lanka (Insula Taprobane) și este menționată chiar și China. Tabula se bazează pe itinerarii reprezentate planiform – liste de destinații de-a lungul drumurilor romane, după cum indică distanțele dintre punctele de pe parcursul acestora.
România de astăzi apare și ea pe hartă în secțiunile 6 (7) și 7 (8). În secțiunea 6 (7) se pot citi cu ușurință inscripțiile Mesia (Moesia) Inferior și, cu litere mai mici, Drubetis (Drobeta) și Pelendova (Pelendava) (n.r.: sublinierea noastră). Această hartă este considerată a fi primul document care conține referiri directe la cea mai veche așezare din vatra actualului oraș Craiova. Pe una din rutele de pe hartă mai apar și alte așezări care corespund unor sate și localități oltenești, precum Amutria – Botoșești-Paia (Dolj), Castris Novis – Castranova (Dolj), Romula – Reșca (Olt), Rusidava – lângă Drăgășani (Vâlcea), Ponte Aluti – Ionești (Vâlcea), Burridava – Stolniceni (Vâlcea), Castra Tragana (Traiana) – sat Sâmbotin, comuna Dăești (Vâlcea), Arutela – lângă Căciulata (Vâlcea), Pretorio – Racovița-Copăceni (Vâlcea), Ponte Vetere – Câineni (Vâlcea). Pe teritoriul acestor localități s-au realizat săpături arheologice, siturile respective fiind în prezent incluse pe Lista Monumentelor Istorice din România.
Puteți vedea întreaga rețea de așezări din Tabula Peutingeriana suprapusă în Google Maps peste așezările din ziua de astăzi pe www.omnesviae.org.