Schitul Comanca / Biserica Toti Sfintii a fostului schit Comanca, Valcea
Cod LMI: VL-II-m-B-09875
Categoria: B – monument de interes local
Natura: Monument de arhitectură
Datare: 1735-1736
Adresa: str. Pietrișu, nr. 23
Localitate: localitate componentă Pietrișu, oraș Băile Olănești
Județ: Vâlcea
Aflată la 3 km de centrul orașului Băile Olănești, așezată într-un cadru natural superb, pe un platou înconjurat de păduri, biserica fostului schit Comanca oferă un popas pios și o oază de liniște turiștilor și credincioșilor care îi trec pragul. Ridicată în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, mica biserică încântă în continuare prin arhitectura armonioasă, perfect integrată peisajului. Din 2016, Biserica Toți Sfinții a fostului schit Comanca și-a recăpătat statutul de mânăstire.
Istoricul Mânăstirii Comanca
Schitul Comanca în secolul al XVIII-lea
Schitul Comanca, ce avea să fie târnosit cu hramul Toți Sfinții, a fost zidit în anul 1736 la inițiativa și cu cheltuiala vornicului Preda Bujoreanu și a Părintelui Teodor din Băile Olănești. Ulterior, ctitorii s-au dedicat vieții monahale, fiind primii călugări ai lăcașului. Preda Bujoreanu a luat numele de Pahomie ieromonahul, iar Părintele Teodor pe cel de Teodosie ieromonahul.
Biserica a fost construită din bolovani de râu și cărămidă, în formă de corabie, fără turle și fără pridvor, fiind învelită cu șindrilă. Zidurile albe sunt încinse cu un brâu cilindric decorativ, mărginit de un chenar pictat zimțat ce mai poate fi observat și în partea superioară, sub streașină, la cornișă. De-a lungul timpului, mica biserică a trecut prin numeroase lucrări și reparații, acestea modificându-i în mică măsură înfățișarea originară.
Zugravii bisericii au fost Partenie, Luca și diaconul Gherasim din Olănești. Aceștia au așezat pe peretele pronaosului legenda întemeierii schitului, astăzi dispărută. Se spune că fiii vornicului Preda Bujoreanu au fost răpuși de o boală nemiloasă. Îndurerat, gândindu-se că Dumnezeu i-a dat această cruce de purtat, Preda a hotărât să se călugărească. Astfel, pe peretele de nord al pronaosului bisericii, ctitorul Preda Bujoreanu a fost pictat pornind la drum spre mânăstire, îmbrăcat în haine țărănești, cu brațele ridicate în sus de durere. În partea de jos a picturii erau reprezentate două femei, probabil soția și fiica, care încercau să îl oprească.
La interior, biserica a fost înzestrată cu mai multe odoare sfinte de Clement, proaspăt uns Episcop de Râmnic (1735-1749).
Pisania de piatră a bisericii nu s-a păstrat, dar conținutul acesteia a fost însă descoperit de istoricul Contantin Bălan într-un vechi manuscris din 31 august 1736: „Sfântul Schit Comanca este făcut de răposatul Pahomie eromonah Bojoreanul și de Teodor eromonah și de Grigorie eromonah, cu leat 7244; hramu Tuturor Sfinților. Are și ca patru zile de arătură. Au mai dat preosființia sa Climent odoarăle sfintei biserici, adecă un antimis, un triod, un mineiu, un molitvelnic, o liturghiie, o psaltiirie, un catavasieri, ca în veci să pomenească.”
În interiorul lăcașului se află pictate diferite inscripții ce fac referire la ctitorii și la zugravii bisericii. Inscripții de la 1785 de pe peretele de apus al pronaosului îi consemnează pe ctitorii Pahomie monah, Teodosie eromonah şi Grigori eromonah. Tot din aceeași perioadă datează și următoarea inscripție: „Astă proscomidie s-au zugrăvit cu osteniala diaconului Gherasimu ot Olăneşti. De Dimitrie zugraf, Nicola sin Dimitrie zugraf”. Inscripția dovedește că, pe lângă zugravii picturii originale a bisericii, au mai contribuit la pictura bisericii alți doi zugravi, Nicola și Dimitrie, tată și fiu, la o dată mai recentă. Nu se știe dacă aceștia au repictat întreaga biserică sau doar zona altarului și proscomidia, dar se crede că la 1786 întregul locaș să fi fost tencuit și repictat cu fresce.
Inscripții mai recente, din prima jumătate a secolului al XIX-lea (1810-1830) menționează familia Bujoreanu (Preda și copiii săi, Costandin și Ilinca) și pe Partenie, zugrav și monahul la mănăstirea Bistrița.
Schitul Comanca în secolul al XX-lea
Pe lângă biserică, în incinta schitului Comanca mai existau metocul și o școală de grămătici, ale cărei ruine au fost găsite cu ocazia săpăturilor arheologice efectuate aici. Până în perioada interbelică, casa de învățătură era frecventată de către începători în ale scrisului, cititului și cântatului, veniți de prin satele vecine. În partea de vest a incintei schitului se afla o țarină întinsă, un iaz și o moară de apă care a funcționat până în 1945.
Începând cu anul 1997, biserica fostului Schit Comana a trecut printr-un amplu proces de restaurare. Prin strădania Preotului Paroh Emilian Groșenoiu și cu ajutorul enoriașilor și turiștilor s-au efectuat următoarele lucrări: s-a curățat pictura, s-au refăcut pardoseala și acoperișul, s-a introdus curent electric, s-a construit o noua clopotniță și o casă-praznicar, s-au construit o fântâna și o troiță, s-a împrejmuit curtea cu un nou gard și s-au amenajat căi de acces.
Schitul Comanca în secolul al XXI-lea
Lucrările de restaurare ale bisericii au fost finalizate în anul 2007. Un an mai târziu, pe 22 iunie 2008, în Duminica Tuturor Sfinților, biserica a fost resfințită de Arhiepiscopul Gherasim Cristea, Arhiepiscopul Râmnicului, împreună cu un sobor de preoți.
În anul 2016, cu sprijinul Arhiepiscopul Râmnicului, Înaltpreasfințitul Varsanufie, biserica fostului schit Comanca și-a recăpătat statutul de mânăstire.
Surse:
Istoricul mânăstirii
Mănăstirea Comanca. www.Comanca.ArhiepiscopiaRamnicului.ro
Teodor Danalache, Biserica Tuturor Sfintilor – Schitul Comanca. CrestinOrtodox.ro