Miercuri, 17 aprilie 2019, am participat la Ziua porților deschise organizată de Banca Națională a României – filiala Dolj cu ocazia sărbătoririi a 139 de ani de la înființarea BNR. Cu acest prilej am avut posibilitatea de a cunoaște istoria și identitatea Băncii Naționale a României, informații oferite cu generozitate de personalul instituției.
Vizitatorii care au trecut pragul clădirii de patrimoniu a Băncii Naționale a României – filiala Dolj au putut afla mai multe detalii despre istoria BNR și istoria monedei naționale, precum și despre fondatorul băncii, Eugeniu Carada, una dintre cele mai mari personalități ale Craiovei. Organizatorii evenimentului au pus la dispoziția vizitatorilor panouri și materiale informative, filmulețe de prezentare și mijloace multimedia (aplicații pe tablete).
Un loc aparte în cadrul evenimentului l-au ocupat vitrinele cu monede, facsimilele după primele registre ale băncii, seiful original al instituției, precum și piatra de temelie a clădirii, în care s-a găsit o capsula timpului cu un document original de la data turnării fundației.
Pentru noi, cele mai interesante exponate ni s-au părut seiful și piatra de temelie, despre care am aflat mai multe detalii de la angajații Băncii.
Astfel, despre seif am aflat că, fiind foarte mare și foarte greu, a fost adus în clădire cu ajutorul unor cai. Nu poate fi scos sau mutat din sala multifuncțională (fosta sală a ghișeelor), motiv pentru care se află încă așezat pe poziția originală!
Piatra de temelie a clădirii Băncii Naționale a României – filiala Dolj a fost așezată la fundația edificiului. Pe ea se poate citi inscripționată data așezării pietrei de temelie: 3 august 1887. În interiorul său a fost introdusă un fel de capsula timpului în care a fost așezat un document comemorativ. Din păcate, o jumătate a documentului s-a deteriorat în timp. Pe jumătatea încă existentă se pot citi numele Dimitrie Sturza (posibil ministru în Guvernul Ion Brătianu, la acea dată), Eugeniu Carada (director BNR), Elefterie Cornetti (director al sucursalei) și Constantin Băicoianu (posibil să fi fost arhitectul edificiului).
