Palatul neoclasic Gh. Plesa, Obarsia de Camp
Cod LMI: MH-II-m-A-10367
Categoria: A – monument de interes național
Natura: Monument de arhitectură
Datare: 1892
Adresa: În centrul satului
Localitate: sat Obârșia de Câmp, comuna Obârșia de Câmp
Județ: Mehedinți
Palatul Pleșa din satul Obârșia de Câmp din jud. Mehedinți este un monumente de arhitectură unic în mediul rural în România. Construit la finalul secolului al XIX-lea în stil neoclasic de boierul Gheorghe Pleșa, stabilit în Franța, palatul este, astăzi, lăsat în paragină.
Legenda Palatului Pleșa
Construcția palatului este învelită într-o aură de mister și legende locale. Se spune că tatăl boierului Gheorghe Pleșa, cojocar al satului pe timpul Imperiului Otoman, îl găzduia pe reprezentantul turc care venea să strângă birurile din zonă. Văzând sacii de galbeni strălucitori ai turcului, tatăl viitorului boier i-ar fi pus gând rău pentru a-i lua banii. Într-o noapte, când acesta a apucat drumul Istanbului, cojocarul l-ar fi urmărit, omorât și i-ar fi furat sacii plini cu galbeni. La puțin timp după aceea, cojocarul ar fi cumpărat peste 500 hectare de pământ în Obârșia de Câmp (Mehedinți) și în Cetate (Dolj).
Cojocarul ar fi avut doi fii, dintre care unul, Gheorghe Pleșa, a folosit averea impresionantă din partea tatălui pentru a-și finanța traiul și studiile în domeniul Dreptului în Franța. Acolo se spune că Gheorghe ar fi trăit o frumoasă poveste de dragoste cu o franțuzoaică bogată, căreia i-ar fi cerut mâna promițându-i că va construi în cinstea ei un palat ca cele din Franța, acoperit cu galbeni. Numai că franțuzoaica a refuzat căsătoria cu boierul Pleșa atunci când, vizitând palatul, a văzut că nu avea toalete interioare, iar acoperișul nu era bătut în monede de aur.
Boierul Gheorghe Pleșa s-a stins la vârsta de 90 de ani la Paris, necăsătorit și lipsit de moștenitori, fără a-și fi găsit vreodată alinarea sufletului.
Despre familia Pleșa
Conform articolului “Familia Pleșia”, scris de Mihai Sorin Rădulescu, publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 20.08.2003, familia Pleșa (alte grafii: Pleșia, Pleșea, Plessia) a fost un neam de boieri olteni din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Cunoscuta familie, originară din satul Busu (jud. Mehedinți), și-a extins cu timpul moșiile, deținând pământuri și proprietăți în aproape toată Oltenia. Pe lângă palatul în stil frantuzesc de la Obârșia de Câmp, din județul Mehedinți, alte proprietăți – azi monumente istorice – care au aparținut unor membri ai familiei Pleșia sunt cunoscutele case din Craiova: Casa Puiu Pleșia (fosta Curte de Conturi Dolj de pe str. Frații Buzești), Casa Ionel Pleșia (azi Biblioteca Franceză Omnia de pe str. Mihail Kogălniceanu) sau Casa Pleșa de pe str. Alexandru Macedonski.
Construcția Palatului Pleșa
Construcția palatului a început la finalul secolului al XIX-lea. Pentru ridicarea edificiului s-au folosit componente construite în Italia și transportate cu vasele pe Dunăre până în Portul Gruia. De aici, țăranii din zonă, lucrând în „corvoadă” (cf DEX: muncă gratuită pe care țăranii erau constrânși s-o presteze în folosul moșierilor sau al statului), le-au adus cu carele până la Obârșia de Câmp, la peste 30 km distanță, unde constructorii doar le-au îmbinat.
Pentru realizarea decorațiilor interioare au fost folosiți pictori din Italia și Franța, aceștia lăsându-și amprenta asupra stilului unic în România al palatului, similar cu cel al castelelor de pe Valea Loirei din Franța. Aerul franțuzesc era dat și de coloanele din marmură, scările din lemn sculptat, șemineul și oglinzile venețiene ce îmbogățeau interiorul palatului, în timp ce picturile, bibelourile și impunătoarea bibliotecă plină de cărți rare aduceau unicitate reședinței. Se spune că multe dintre piesele care decorau palatul au fost extrem de costisitoare, majoritatea fiind comandate în ateliere de lux de profil din Italia.
Din punctul de vedere al dotărilor, palatul Pleșa se remarca printr-o modernă centrală termică pe lemne, unică în țară, ce asigura căldura în camere prin intermediul țevilor și caloriferelor masive.
La exterior, palatul era prevăzut cu balcoane de marmură pe toate cele patru laturi. În fața edificiului a fost ridicată și o impozantă fântâna arteziană.
Palatul Pleșa dupa 1948
În perioada comunistă, Palatul Pleșa a trecut în folosința Stațiunii de Mașini și Tractoare (SMT), aici fiind birourile tuturor secțiilor de tractoare din zona de sud a județului Mehedinți. În cei peste 20 de ani în care în palat a funcționat SMT-ul, obiectele din interior au fost păstrate. Deoarece nu mai putea acoperi cheltuielile de întreținere a edificiului, SMT-ul a renunțat la acest sediu în jurul anul 1971. Palatul a rămas „în grija primăriei”, care a adus și cazat în palat muncitorii și militarii aduși cu arcanul de comuniști pentru muncile câmpului. În perioada de după 1972 au dispărut piesele de mobilier și decorațiunile din palat, incluzând toate bibelourile, oglinzile venețiene, piesele de interior și chiar biblioteca cu cărți.
După Revoluția din 1989 s-a încercat preluarea Palatului Pleșa de către compania de utilaje agricole Agromec. În acest sens a avut loc o evaluare a palatului, valoarea edificiului fiind stimată atunci la derizoria sumă de 18 milioane de lei. Deoarece investitorul care a preluat firma Agromec a încercat să includă și acest palat ca făcând parte din patrimoniul societății, Primăria comunei a intervenit și, printr-o hotărâre a Consiliului Local, a trecut palatul în domeniul public. În ciuda montării de lanțuri și lacăte la uși și la ferestre, palatul a fost jefuit în repetate rânduri, hoții reușind să fure tot ce se mai afla în interior, iar vandalii să distrugă pereții. Cu timpul, tavanele palatului au început să se dărâme, iar șemineurile și sobele de teracotă au dispărut și ele.
Palatul Pleșa în secolul XXI
În anul 2004, în urma unei licitații la care au participat trei persoane, palatul a fost concesionat pe 49 de ani cetățeanului belgian Michel Cappellen contra sumei de 479 de milioane vechi. Împreună cu palatul, belgianul a concesionat și 32 ha de teren, pe care urma să amenajeze cel mai mare teren de golf din Europa. Din păcate, belgianul nu și-a respectat angajamentul și, după un lung șir de procese, contractul de concesiune a fost reziliat în instanță. Ulterior, cele 32 ha de teren au devenit izlaz comunal, palatului rămânându-i doar un teren aferent de circa 1.380 mp.
În anul 2013, Primăria Obârșia de Câmp, județul Mehedinți a scos din nou la concesionare Palatul Pleșa. În urma unei evaluări de specialitate și a unei hotărâri de Consiliu Local, prețul concesiunii a fost stabilit la valoarea de 80.000 de lei pentru o perioadă de plată de 25 de ani. Câștigător a fost primarul din Dârvari, comuna învecinată Obârșiei de Câmp, care este obligat să plătească anual timp de 25 de ani suma de aproximativ 4.000 de lei, să restaureze clădirea la forma inițială în maxim 3 ani și să-i mențină destinația turistică. Primarul din Dârvari, Vasilică Ologu, a promis că va renova palatul cu ajutorul unui investitor din SUA, în vederea integrării sale în circuitului turistic. Pe lângă renovarea palatului, planul prevedea și construcția unui teren de golf și implementarea unor activități de agrement pentru turiști (plimbări cu caleașca prin zonă, pescuit sportiv). Din păcate nici această inițiativă nu a avut succes, palatul rămânând în paragină.
Palatul Pleșa azi
Astăzi, Palatul Pleșa este nefolosit, aproape o ruină, imaginea sa fiind aproape apocaliptică: acoperiș deteriorat, ferestre lipsă, scări de lemn putrede, pereți decojiți și podele sparte. Singurele elemente decorative care mai amintesc de somptuozitatea construcției inițiale sunt suprafețele importante din picturile murale care împodobeau pereții și tavanele. În ciuda sorții sale vitrege, edificiul nu prezintă semne vizibile de deterioare structurală, starea de conservare generală fiind relativ bună.
În perioada 15 mai și 15 noiembrie 2017, la Palatul Pleșa are loc proiectul cultural „Palatul Pleșa – Neoclasic și țărani”, realizat de Asociația Sinaptica în parteneriat cu Consiliul Local Obârșia de Câmp, Mehedinţi și Liceul de Artă „I. Șt. Paulian” din Drobeta Turnu-Severin și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Prin acest proiect, Asociația Sinaptica și autoritatea publică locală urmăresc să aducă în atenția publicului acest monument istoric neobișnuit pentru spațiul rural românesc și să pună în practică o serie de măsuri în scopul evitării degradărilor ulterioare ale monumentului istoric. Vor fi luate măsuri urgente de limitare a deteriorărilor și de igienizare. De asemenea, vor fi efectuate relevee și digitizări ale elementelor decorative existente, astfel încât să fie facilitate procedurile de realizare a studiilor de fezabilitate necesare unei viitoare restaurări. Nu în cele din urmă, va fi inițiat un proces mai amplu de punere în valoare a clădirii, prin organizarea unei expoziții de artă contemporană.
Credit foto: dl. Pîrvu Ionică.
Surse:
Georgescu, Alexandra „Boierul Gheorghe Pleșa a ridicat un castel la Obârșia de Câmp pentru o bogată franțuzoaică”. Adevărul.ro, 23 ianuarie 2015,
Ionescu, Violeta „Primarul din Dârvari își cumpără palat”. Săptămâna în Oltenia, 13.05.2013
Rădulescu, Mihai Sorin “Familia Pleșia“. Ziarul Financiar, 20 august 2003
„Palatul Pleșa – neoclasic și țărani”. Sinaptica.ro