Muzeul Olteniei Craiova – Secția de Etnografie, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Dolj și Colegiul Național “Gheorghe Chițu”, vă invită miercuri, 24 februarie 2016, începând cu ora 17.00, în spațiul expozițional de la “Casa Băniei”, să iubiți românește de Dragobete!
Programul, inclus în seria de evenimente dedicate “Sărbătorilor primăverii și a tinereții”, va debuta cu alocuțiuni și discursuri despre “Sărbătoarea Dragobetelui” (prof. dr. Cornel Bălosu), “Tradițiile și arta populară – bogății ale spiritului românesc” (prof. univ. dr. Dana Constantinescu), “Despre dragoste, de Dragobete” (prof. Rodica Vladu), “De ce Dragobetele?” (prof. Livia Rotaru), „Povestea Ancăi care a visat Dragobetele” (prof. Nicoleta Mihai), și va continua cu momente artistice specifice obiceiurilor și zicătorilor despre dragoste – “Șezătoare la casa Floricăi”, scenetelor – “Sburătorul”, și se va finaliza într-un minunat dialog poetic, muzical și teatral despre iubire cu piese, precum: “Leliță Săftiță”, “Numai una”, “Pe toloaca satului”.
De asemenea, va fi organizat un concurs de karaoke cu piese de dragoste din diferite zone etnografice ale României și mini-expoziții de artă populară specifice sărbătoririi primăverii („Mărțișoare cu arnici”, „Păpuși cu suflet românesc”, „Flori nemuritoare”, o parte dintre obiectele expuse fiind realizate de către beneficiarii Centrului de reabilitare a copiilor și adulților cu autism Craiova).
Elevii de la Colegiul Național “Gheorghe Chițu” doresc să reînvie datinile și obiceiurile specifice primăverii, într-un act inițiatic, asumându-și rolul de “vestitori ai primăverii și dragostei”, căci doar atinși de toiegele lor aducătoare de noroc vom fi feriți de ghinion tot anul.
Invitata specială a evenimentului va fi Alla Cebotari, actriță la Teatrul pentru copii și tineret Colibri Craiova, ce va încânta publicul cu interpretările unor momente artistice de neuitat.
Evenimentul cultural organizat și dedicat zilei de 24 februarie este un prilej favorabil pentru ca specialiștii în etnografie ai Muzeului Olteniei Craiova să contribuie la păstrarea și promovarea publică a legendei autentice a Dragobetelui, printr-o simplificare a romanțatei legende contemporane / urbane create în jurul acestui personaj.
Se prezintă semnificația ancenstrală a DRAGOBETELUI, personaj mitologic, ”zeu tânăr și frumos, patron al dragostei și bunei dispoziții românești. Identificat cu zeitățile antice ale iubirii: CUPIDON, la romani, sau EROS, la greci, Dragobetele este zeul dragostei, lăsat nouă moștenire de strămoșii noștri daci.
Prilej de bucurie și voie bună, Dragobetele este unul dintre cele mai frumoase obiceiuri străvechi ale poporului român. Probabil 24 februarie însemna, pentru omul arhaic, începutul primăverii, ziua când natura se trezește, păsările își caută perechea și-și urnesc construirea cuibului, iar omul participă și el la bucuria naturii, primenindu-se și el. Cu ocazia zilei de Dragobete, bătrânii satului acordau o îngrijire specială animalelor și păsărilor, căci ritualic, era unica zi din an în care Dragobetele oficia nuntirea – „logodiciul păsărilor în cer”, sacrificarea animalelor fiind interzisă. De asemenea, în ziua de 24 februarie exista obiceiul ca fetele tinere, necăsătorite, să strângă zăpada rămasă pe alocuri în pădure, zăpadă cunoscută drept “zăpada zânelor“, considerând că avea proprietăți magice în iubire și în descântecele de iubire, dar și în ritualurile de înfrumusețare, fiind născută din surâsul zânelor. În Muntenia și Oltenia, băieții și fetele care sărbătoresc Dragobetele au credința că vor fi îndrăgiți și iubiți tot anul, căci el este protectorul și aducătorul iubirii în casă și în suflet.