Astăzi, 28 noiembrie 2014, președintele CJ Dolj, Ion Prioteasa, a declarat că locația legendarei cetăți Pelendava a fost certificată istoric de specialiștii de la Muzeul Olteniei din Craiova. Anunțul a fost făcut de la Bruxelles, acolo unde oficialitățile Craiovei lansează imaginea Asociației Craiova Capitală Culturală Europeană 2021 și difuzat de managerul Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova, Lucian Dindirică, pe contul său personal de Facebook.
Așa cum se credea, cetatea se află în zona Mânăstirii Coșuna, cea mai veche din Oltenia. “Lângă biserica făcută din cărămizi romane se află ruinele zidurilor despre care se credea că sunt ruinele chiliilor călugarilor. Ei bine, aceste ziduri sunt parte a ansamblului cetății antice Pelendava! Felicitări celor care au făcut această descoperire epocală pentru Craiova și Oltenia: Florin Ridiche, managerul muzeului, și colegului lui, Dorel Bondoc!!!”, a mai scris dl. Dindirică.
Revenim cu amănunte!
UPDATE:
În data de 2 decembrie 2014, biroul de presă al Consiliului Județean Dolj a emis un comunicat de presă în legătură cu stabilirea locației cetății romane Pelendava pe teritoriul Mânăstirii Coșuna. Redăm mai jos textul comunicatului:
Vestigii care atestă existența vechii fortificații romane Pelendava au fost descoperite în curtea Mănăstirii Coșuna din cartierul craiovean Mofleni de către o echipă de cercetători arheologi de la Muzeul Olteniei, a anunțat, marți, președintele Consiliului Județean Dolj, Ion Prioteasa.
„Istoria consemnează în cele mai vechi mărturii documentare că în apropierea Craiovei s-ar fi aflat Pelendava romană, în acest sens fiind descoperită o cărămidă inscripționată cu însemnele unei unități militare a Imperiului Roman, la temelia unei construcții din apropierea Catedralei Sfântul Dumitru. Nimeni nu-și explica însă de unde provenea această cărămidă și nici nu putea preciza cât de departe s-ar afla edificiul roman din care ea fusese adusă.
Cu bucurie am aflat că, prin strădania a doi arheologi dedicați ai Muzeului Olteniei, managerul acestei instituții, Florin Ridiche, și Dorel Bondoc, au fost identificate elemente care certifică faptul că această fortificație, Pelendava, despre care se știa că a fost ridicată în apropiere de Craiova, s-a aflat pe actualul amplasament al Mănăstirii Coșuna, din cartierul Mofleni.
În ultimele zile, colegii de la Muzeul Olteniei au făcut o serie de cercetări la un zid aflat pe terenul mănăstirii, ceea ce le-a permis să demonteze o mai veche concepție legată de originea acestuia și să stabilească faptul că el a fost construit de romani, în urmă cu aproape 2.000 de ani. În concluzie, acum putem afirma că aceasta este zona în care s-a aflat Pelendava romană.
Doresc să îi felicit pe arheologii de la Muzeul Olteniei pentru această reușită de o importanță capitală, care ne va ajuta să înțelegem mai bine istoria bogată a acestor locuri, o pagină însemnată din geneza poporului român, care statuează prezența lui milenară pe aceste meleaguri și contribuie în mod semnificativ la conturarea profilului nostru identitar“, a declarat președintele Consiliului Județean Dolj, Ion Prioteasa.
La rândul său, arheologul expert Dorel Bondoc a precizat: „Ideea că Pelendava romană corespundea, ca localizare, actualului teritoriu al Craiovei și împrejurimilor sale fusese acreditată anterior pe baza celei mai vechi și mai reușite hărți a antichității, «Tabula Peutingeriană», pe care figurează și drumul roman între Drobeta și Romula, inclusiv stațiile de pe parcurs și distanțele între acestea, măsurate în pași romani.
Între Drobeta – sau Drubeta – și Pelendava, documentul consemnează o distanță de 71 de mii de pași romani, așadar de 105 – 106 kilometri, apropiată de distanța rutieră din zilele noastre între Turnu Severin și Craiova, de 112 kilometri.
Construirea fortificației ar putea fi atribuită unității militare auxiliare romane «Numerus Maurorum», o garnizoană de aproximativ 500 de călăreți stabilită la Răcari, după cucerirea actualului teritoriu al Olteniei de către împăratul Traian. Această unitate, ca și altele, avea obiceiul ca, în orice construia, castre sau puncte de observație, să folosească și cărămizi ștampilate, în cazul de față purtând inscripția «NM».
În perioada medievală, populația care se așezase pe platoul actualei Catedrale Sfântul Dumitru a folosit materiale de construcție ce proveneau din vechea fortificație romană, în acest sens o cărămidă ștampilată cu însemnele unității «Numerus Maurorum» fiind descoperită la temelia clopotniței din curtea catedralei de astăzi. Acest fapt l-a determinat pe Alfred Vincenz, arhitect al orașului în perioada interbelică, să susțină și el cu fermitate ideea conform căreia Pelendava romană se afla în apropierea Craiovei.”
Directorul Muzeului Olteniei, Florin Ridiche, a subliniat faptul că originea romană a vestigiilor descoperite pe terenul Mănăstirii Coșuna este atestată de tehnica de construire, precum și de materialele folosite.
„Se cunoștea faptul că în curtea mănăstirii, la 15 – 20 de metri distanță față de biserică, se află ruinele unor construcții, despre care se presupunea, anterior, că ar fi fost chiliile călugărilor.
La o cercetare atentă, noi am constat însă că toate cărămizile care compuneau această temelie sunt de origine romană. Mai mult, chiar și mortarul care le leagă este roman. Ca imaginea să fie completă, la marginea acestor construcții am găsit baza unei coloane romane, realizată din calcar cochilifer, specific zonei Vratsa din Bulgaria, pe care îl foloseau constructorii din Imperiul Roman.
Acestea sunt argumentele care ne determină să afirmăm că Pelendava s-a aflat exact în curtea Mănăstirii Coșuna. Descoperirile din teren sunt susținute și de informațiile ce provin din documentele existente. În acest sens, mă refer la «Tabula Peutingeriană», o hartă din secolul al XII-lea, copiată după una romană, în care sunt reliefate principalele drumuri aflate în nordul Imperiului Roman, precum și distanța dintre fortificațiile aflate pe aceste drumuri. La un calcul foarte atent, Pelendava – sau Pelendova, cum apare specificat în acest înscris medieval – se situează pe malul stâng al râului Jiu, în apropierea municipiului Craiova.
Vreau să subliniez și rolul important pe care l-a avut Mitropolia Olteniei în conservarea acestor ruine. Acest fapt ne va ajuta foarte mult în perspectiva realizării unor cercetări arheologice, ale căror rezultate sunt convins că ne vor permite să spunem mult mai multe despre Pelendava romană și, implicit, despre trecutul nostru.
În urma verificărilor în teren, pe care le-am derulat în urmă cu câteva zile, am reușit să stabilim că această fortificație romană de pe actualul amplasament al Mănăstirii Coșuna a avut un rol hotărâtor, în secolele VIII – XV, la formarea Craiovei de astăzi“, a afirmat directorul Muzeului Olteniei, Florin Ridiche.”
Sursă fotografii: pagina Facebook Consiliul Județean Dolj