Cod LMI: DJ-II-m-B-08157
Categoria: B – monument de interes local
Natura: Monument de arhitectură
Datare: 1898
Adresa: Calea Unirii 70
Localitate: municipiul Craiova
Județ: Dolj
Casa Schina din Craiova, supranumită „Micul Luvru”, este un monument istoric de arhitectură aflat în apropierea zonei centrale a orașului. Clădirea este situată pe Calea Unirii, la numărul 70, lângă Casa Feraru și vis-a-vis de Casa Teodoru. Construită la sfârșitul secolului al XIX-lea în stil renascentist, casa a aparținut doctorului Constantin Schina, despre care se spune că a fost o perioadă medicul șef al Craiovei.
Despre Constantin Schina
Constantin Schina s-a născut în Craiova în anul 1860. Bunicul său, medic și el, a fost un grec care a venit în România, profesând la început în Râmnicu Vâlcea, apoi în Craiova. Fiul acestuia și tatăl lui Constantin Schina, a fost sub-prefect și șef de serviciu la Primăria Craiova.
După ce urmează cursurile Facultății de Medicină din București, Constantin Schina devine intern al Spitalelor Civile din București. În paralel, își pregătește teza de doctorat în medicină și chirurgie, „Despre fracturile basinului”, pe care o susține la 9 mai 1886. În același an revine în Craiova, unde profesează ca medic al Regimentului I Infanterie și al penitenciarelor Craiova și Bucovăț. În această calitate ține un discurs funebru la înmormântarea doctorului Panteli Negoescu, medicul Regimentului I Artilerie (Cavaler al ordinului Steua României și fost medic al Jandarmilor Călare). Medic secundar al Spitalului Filantropia, Schina se mută din 1891 ca medic primar la Spitalul Th. I. Preda din Craiova (actuala secție de neuropsihiatrie de pe lângă Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” Craiova). În 1905 este numit secretar general al Comitetului Cercului Medico-Farmaceutic din Craiova, iar din 1909 este ales vicepreședinte al cercului, alături de dr. Vernescu.
Pe lângă pasiunea pentru medicină și știință, Constantin Schina a fost interesat și de mediul cultural-artistic al Craiovei. Membru al Societății Dramatice din Craiova, doctorul Schina a făcut parte, ca președinte, din primul comitet de conducere al Societății Filarmonice din Craiova, înființată în 1904, alături de violonista Valeria Pohl – Graepel (președinte de onoare) și violonistul G. Fotino și G. Vincenz (vicepreședinți). De asemenea, în locuința sa „se țineau microconcerte ale Societăților muzicale Filarmonica, Hora și Armonia”, după cum se menționează în volumul „Craiova, mon amour„.
Nu se cunoaște cu exactitate anul morții doctorului Constantin Schina; se crede că a murit cândva după 1923.
Istoricul casei
Conform articolului „De la Colecția de istoria farmaciei, la Muzeul de Istoria Medicinii și Farmaciei” apărut în Revista Galenus, Casa Schina a fost vândută după 1943 de urmașii doctorului unui avocat craiovean pe nume Popescu. În perioada 1979 – 1996, în clădire a funcționat Muzeul de Istoria Medicinii și Farmaciei „Victor Gomoiu”, fondat de prof. univ. dr. Mihail Șcheau pe baza „Colecției de istoria farmaciei” organizate în 1963 de farmaciștii Gheorghe Cismărescu (1900-1964) și Nicolae Zahacinschi (1919-1988). Nucleul muzeului, donat de dr. Viorica Gomoiu în 1972, îl constituiau piese muzeale adunate de-a lungul vieții de marele doctor și istoric al medicinei Victor Gomoiu. Printre colecțiile muzeului se aflau și două opere de-ale lui Constantin Brâncuși, „Ecorșeul” sau „Jupuitul” (unul din cele patru sau cinci exemplare existente, și al doilea rămas în Craiova, în afară de cel păstrat la Colegiul Național Carol I) și bustul generalului Carol Davila.
După 1996, urmașii avocatului Popescu au revendicat dreptul de proprietate asupra clădirii în care funcționa muzeul. În anul 1997, aceștia au câștigat clădirea în instanță, colecțiile muzeului fiind evacuate. Conducerea Universității de Medicină și Farmacie din Craiova și a Fundației “Victor Gomoiu” au decis transferarea colecțiilor la Universitatea din Târgu Jiu în vederea înființării unei facultăți de medicină. Piesele zac acum în clădirea Facultății de Asistență Medicală, Tehnică Dentară, Artă și Cultură Fizică din Târgu Jiu.
Ulterior, în fosta Casă Schina a funcționat un institut de cercetări. În prezent, Casa Schina este proprietate privată, deținută de familia afaceristului Genică Boerică.
