Palatul Jean Mihail – Craiova
Cod LMI: DJ-II-m-A-08139
Categoria: A – monument de interes național
Natura: Monument de arhitectură
Datare: 1898-1907
Adresa: Calea Unirii 15
Localitate: municipiul Craiova
Județ: Dolj
Somptuosul palat al lui Jean Mihail, situat în centrul municipiului Craiova, pe Calea Unirii, la nr. 15, lângă Biserica Evanghelică Luterană, este considerat a fi unul dintre cele mai frumoase monumente de arhitectură civilă din oraș. Construit între 1898 și 1907 de arhitectul Paul Gottereau la comanda lui Constantin (Dinu) Mihail, palatul este un minunat exemplu de arhitectură eclectică europeană și academism francez.
Construirea palatului
Palatul a fost construit pentru a-i servi drept reședință particulară lui Constantin (Dinu) Mihail, latifundiar și om politic, fiu al marelui arendaș și moșier aromân Nicolachi Mihail, venit în Oltenia din Macedonia la începutul secolului al XIX-lea. Ajuns Președinte al Consiliului Județean Dolj în 1888, Dinu Mihail și-a dorit să ridice în centrul orașului o locuință demnă de averea și statutul său social, motiv pentru care a apelat la specialiști străini de renume. Cu realizarea planurilor reședinței a fost însărcinat arhitectul Curții Regale, francezul Paul (Alfred Jules Paul) Gottereau, cel care și-a pus amprenta și pe construirea Palatului CEC, Bibliotecii Centrale Universitare și a Palatului Regal de la Cotroceni, dar și a Palatului Marincu din Calafat. Responsabil cu supravegherea lucrărilor a fost arhitectul italian Constantino Cichi (Cocchi).
Din punct de vedere arhitectural, Palatul Jean Mihail aparține academismului francez, înglobând elemente ce aparțin barocului târziu. Unicitatea acestuia se referă atât la bogata arhitectură ornamentală interioară și exterioară și la materialele de calitate excepțională folosite pentru amenajarea sa, cât și la dotările avangardiste pentru acea perioadă. Arhitectura exterioară se remarcă prin ancadramentele ferestrelor, ornamentele fațadelor, lucrările de feronerie ale balcoanelor, cele patru coloane adosate etajului I (rezemate, alipite peretelui fără a face corp comun cu acesta), corpul central decroșat (desprins, detașat), loggia centrală de pe fațada sudică a palatului și acoperișul din ardezie. Nici pentru amenajarea interioară nu s-a făcut rabat de la calitate și imaginație, astfel încât palatul a fost dotat cu o scară de onoare din marmură de Carrara și coloane în stil ionic, candelabre din cristal de Murano, oglinzi venețiene, sobe de teracotă, stucatură aurită, plafoane și cartușe pictate, pereți tapisați cu mătase de Lyon, luminatoare cu vitralii, plafoane din lemn sculptat, lambriuri și parchet de calitate superioară, mobilier stil, vase japoneze, sculpturi și picturi (inclusiv un tablou original de Grigorescu). Ca dotări, reședința lui Dinu Mihail a fost prevăzută cu instalație electrică și încălzire centrală.
Construit pe 2 etaje, palatul are 36 de încăperi, dintre care amintim holuri, antreuri și săli de așteptare, birouri, bibliotecă, camere pentru proprietari și pentru personal, sufragerii și saloane, băi, bucătării, cămară și acareturi (grajd, garaj, șopron). Un inventar din 1936 descrie în detaliu amenajarea și decorarea fiecăreia dintre aceste încăperi, acesta fiind disponibil în articolul Palatul lui Dinu Mihail din Craiova de Irina Spirescu.
În prezent, în curtea din fața Palatului Jean Mihail este amplasat bustul pictorului Theodor Aman, operă a sculptorului Ion Jalea.
Familia Mihail
La începutul secolului al XIX-lea, în Oltenia a ajuns Nicolachi (Nicoale) Mihail, originar din Magarova Bitoliei (Macedonia). Acesta a devenit cămătar, arendaș de moșii mănăstirești, apoi proprietar cu latifundii întinse, unul dintre cei mai mari din țară. Moșiile sale erau Braniște (Mehedinți), Ceauru și Bobu (Gorj), Crângeni (Teleorman), Litoaia, Bodăești, Bârza, Valea Stanciului – Nitoești, Drănic, Crucea de Piatră, Mofleni, Cernele, Afumații, Ghiormanii, Horezu-Poenari, Popoveni (Dolj), Devețelu (Olt), Rogova, Cioroboranii, Broscarii și Balta Cotorană (Mehedinți), Domnești și Prisăceni (Ilfov). În decursul a două generații, familia Mihail a reușit să posede 24 de moșii cu întindere de 100.000 ha. Unicul fiul al lui Nicolachi, Dinu, a preluat moșiile tatălui său, le-a crescut cu moșia cu mori și păduri Drăgănești (Tecuci) și moara Rogova (Mehedinți) și a achitat și datoriile la Creditul Agricol ale tatălui său.
Constantin (Dinu) Mihail a fost nu numai un mare latifundiar, ci și un iubitor al artelor, filantrop și om politic conservator de renume (numit președinte al Consiliului Județean Dolj în 1888). A făcut studii la Școala Superioară de Agricultură din Viena, unde a cunoscut-o pe Matilda Spiro, cea care avea să-i devină nevastă. Revenit în țară, unde repune pe picioare afacerile lui Nicolachi, și cu o avere impresionantă, Dinu Mihail a fost numit „Nababul din Țara Românească” (după porecla „Nababul” a primului ministru Gh. Grigore Cantacuzino, cel mai mare proprietar funciar din țară). Pe lângă moșii, Dinu deținea mai multe reședințe. Pe seama bogăției lui Constantin Mihail circula o legendă potrivit căreia acesta l-ar fi întrebat pe Regele Carol I dacă are voie să bată acoperișul noii sale reședințe de la Craiova cu monede de aur. În mod ironic, Regele și-ar fi dat binecuvântarea cu condiția ca monedele să fie puse în dungă. Cu ajutorul surorii sale, Elena, și a cumnatului, Constantin Dumba, Dinu achiziționează o colecție importantă de pictură universală, ce se regăsește astăzi în colecția de la Muzeul de Artă din Craiova, găzduit în chiar reședința sa. Unul dintre cei mai bogați oameni ai României vremurilor sale, Dinu Mihail a murit în 1908, înainte să apuce să-și inaugureze locuința, eveniment care a avut loc un an mai târziu, în prezența celor doi moștenitori, fiii săi, Nicolae și Jean.
Fiul cel mare al lui Dinu Mihail, Nicolae (1873-1918) a trăit mult timp în Franța, unde și-a risipit partea de avere moștenită. Ulterior a devenit călugăr franciscan și murit tot în Franța.
Fratele cel mic al lui Nicolae, Jean Mihail (1876 – 1936), a absolvit Facultatea de Drept din Paris, unde și-a luat doctoratul. Revenit în țară, a făcut carieră în politică, ajungând deputat conservator (1911-1915) și senator liberal (1915-1919). Jean a moștenit mare parte din averile funciare și imobiliare ale tatălui său, dar și, după moartea lui Nicolae, pe cele ale mătușilor Elena Dumba (după tată) și Maria Coloni (după mamă) și a unchiului gen Androcle Fotino (căsătorit cu mătușa lui pe linie paternă, Aretia). Astfel, în jurul anilor 1930, Jean Mihail devenea unul dintre cei mai bogați români (dacă nu chiar cel mai bogat), deținând zeci de mii de hectare de pământ, proprietăți în toată țara și o avere de milioane de lei, mare parte din ea acumulată din despăgubirile de la stat pentru exproprierea pământurilor prin reforma agrară din 1921. Despre el se spune că, în anii crizei economice mondiale din 1929-1933, Jean Mihail a girat statul român cu averea sa pentru o parte din împrumuturile pe care acesta le-a contractat în străinătate. Ca și tatăl său, Jean a iubit arta, acumulând în continuare bogate colecții de artă universală.
La moartea sa, neavând succesori, averea lui Jean Mihail, ce includea terenuri și proprietăți, 30 milioane de lei numerar și alte 950 de milioane în efective și acțiuni depuse la diverse bănci, a revenit statului. Testamentul lui Jean Mihail prevedea înființarea unei fundații culturale care să-i poarte numele prin care să i se lichideze averea, iar terenurile să fie vândute către țărani, iar banii obținuți să fie folosiți pentru înființarea de școli, cămine culturale, biblioteci la sate, o școală cu profil agronomic la Craiova, o maternitate model, și pentru dota fetelor sărace. Fundația „Jean Mihail” a fost înființată la 1 septembrie 1936 și administrată de executorul testamentar dr. Constatin Angelescu (prim ministru al României între 30 decembrie 1933 și 3 ianuarie 1934), care și-a dorit ca palatul de la Craiova să găzduiască un muzeu de artă în care să se regăsească vastele colecții de tablouri și monede ale lui Jean Mihail. Începutul celui de-al Doilea Război Mondial și ulterioara ocupație sovietică au afectat activitatea fundației, care a fost desființată în 1948. Până atunci, însă, mare parte din mobilierul de valoare din Palatul Jean Mihail fusese mutat la București, la conacele de la diferite moșii sau furat, iar averea acestuia, risipită.
Evenimente la palat
De-a lungul anilor, Palatul Jean Mihail a fost gazda unor evenimente deosebite, de la vizite ale unor personalități ale diverselor epoci până la tratative istorice. În mai 1913, aflați în vizită la Craiova pentru a participa la festivitățile legate de inaugurarea Monumentului Independenței „Asta-i muzica ce-mi place”, de Dumitru Pavelescu-Dimo, acum dispărut, regele Carol I și membrii familiei regale au fost găzduiți la palat. În vara aceluiași an, în timpul celui de-al doilea război balcanic, regele a locuit aici pentru scurt timp. În 1915 a venit rândul regelui Ferdinand să locuiască la Palatul Jean Mihail, odată cu o vizită la Craiova. Un an mai târziu, în 1916, în timpul Primului Război Mondial, când două treimi din teritoriul României au fost ocupate de Puterile Centrale, palatul a servit ca sediu al Comandaturii Germane pentru Oltenia.
În 1939, România a găzduit conducerea politico-militară refugiată a Poloniei. Astfel, comandantul-șef al forțelor armate ale Poloniei, mareșalul Edward Rydz-Śmigły, și suita lui au locuit de pe 19 septembrie până la începutul lunii octombrie la Palatul Jean Mihail din Craiova. În perioada 5 noiembrie și 25 decembrie a aceluiași an, însuși președintele polonez Ignacy Mościcki a locuit la palat.
La sfârșitul verii anului 1940, Palatul Jean Mihail este locul de desfășurare a tratativelor româno-bulgare, în urma cărora, la 7 septembrie, România a cedat Bulgariei Cadrilaterul.
În 1943, în perioada 24-31 octombrie, palatul a găzduit expoziția „Săptămâna Olteniei” (sau „Săptămâna Culturală a Olteniei”), sub auspiciile Fundației Culturale Regale „Regele Mihai I”, Regionala Olteană, al cărei director era Șaban Făgețel (1884-1947). Cu acest prilej, craiovenii au putut să vadă pentru prima dată interioarele somptuosului palat.
La foarte scurt timp după, în septembrie 1944, palatul a devenit sediul Comandamentului sovietic al Armatei a 53-a, parte a Frontului al II-lea Ucrainian, condusă de gen. col. Ivan Mefodevich Managarov. În aceeași toamnă a locuit la palat pentru câteva săptămâni și conducătorul iugoslav Iosif Broz Tito, ocazie cu care s-a încheiat, la 5 octombrie, Acordul dintre Comitetul Național de Eliberare a Iugoslaviei și Frontul Patriei din Bulgaria, prin care se stipula încetarea războiului dintre Iugoslavia și Bulgaria și faptul că trupele bulgare urmau să participe la la lupta împotriva trupelor hitleriste de pe teritoriul Iugoslaviei. Tito a condus de la palat operațiunile de eliberare a Belgradului, ce s-au încheiat la 20 octombrie 1944 .
De la palat la muzeu
După sfârșitul războiului, Palatul Jean Mihail a adăpostit sediile unor instituții politicianiste, precum Regionala Oltenia a comuniștilor sau ARLUS (Asociația Română pentru strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică). În toamna lui 1948, în palat au fost instalate pentru scurt timp (1 an) rectoratul, decanatele și direcția administrativă din cadrul Institutului Agronomic, cea mai veche instituție de învățământ superior din Craiova, precursoare a Universității din Craiova.
Din din august 1954, palatul a devenit gazda Muzeului de Artă din Craiova. Fondul muzeului s-a constituit din colecțiile Pinacotecii „Alexandru și Aristia Aman”, care cuprinde lucrări de secol XVII-lea din școlile olandeză, flamandă, italiană și franceză, pictură românească (Theodor Aman), lucrări de grafică și artă decorativă românească și străină, la care s-a adăugat colecția de pictură europeană a lui Jean Mihail. De-a lungul anilor, patrimoniul muzeului a fost îmbogățit prin achiziții ale municipalității și donații ale colecțiilor deținute de personalități ale acelor vremuri (Nicolae Romanescu, Cornetti, Glogoveanu), ajungând ca, în prezent, să numere zeci de mii de piese de artă de valoare mondială. Dintre lucrările din galeria de artă națională, menționăm neprețuitele opere și obiecte ale lui Constantin Brâncuși, tablouri de Constantin Lecca, Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Corneliu Baba, Theodor Pallady sau Ion Țuculescu, sculpturi de Karl Storck sau Dimitrie Paciurea. Galeria de artă universală este reprezentată de lucrări aparținând școlilor flamandă, olandeză, franceză și italiană.
Reabilitarea palatului
La sfârșitul anului 2009, la inițiativa Consiliului Județean Dolj, au fost demarate lucrări de consolidare și restaurare ale Palatului Jean Mihail. Printr-o investiție de peste 25 milioane de lei (din fonduri europene și fonduri ale Consiliului Județean) s-a lucrat la consolidarea zidurilor, restaurarea tavanelor, refacerea și reîntregirea elementelor ornamentale și a decorațiunilor interioare și exterioare, la curățarea și restaurarea luminatoarelor, a ornamentelor și decorațiilor interioare și exterioare și la refacerea pardoselilor, zugrăvelilor și tencuielilor, la refacerea sau înlocuirea elementelor de tâmplărie și feronerie degradate și a candelabrelor, la hidroizolarea demisolului. Odată cu lucrările de restaurare-consolidare au fost aduse și câteva adăugiri și îmbunătățiri, precum instalarea unui lift pentru persoanele cu dizabilități, a unui sistem antiefracție, a unuia de alertare și intervenție la incendiu cu gaz inert și a unuia de supraveghere video.
Planurile de dezvoltare a ansamblului muzeal includ deschiderea unei intrări suplimentare în muzeu, inaugurarea unei ceainării, crearea unui spațiu exterior unde să fie organizat un târg săptămânal și să poată fi vândute obiecte de manufactură.
În 2022, în curtea Palatului a fost inaugurat Centrul Constantin Brâncuși, un complex multifuncțional unic dedicat memoriei marelui artist. Centrul Brâncuși, operă a arhitectului Dorin Ștefan transformată în realitate printr-o investiție de 27 milioane lei a Consiliului Județean Dolj, include o galerie subterană și, la suprafață, o spectaculoasă prismă de sticlă, cunoscută și ca Oul lui Brâncuși, în care se poate urca cu ajutorul unui lift panoramic.
Surse:
Irina Spirescu, „Palatul lui Dinu Mihail din Craiova”. România Culturală, Nr. 46 / 20 noiembrie 2008
Otilia Gherghe, „Centenar Muzeul Olteniei 1915-2015”. Editura Antheo, Craiova, 2015