Casa Ionel Plesia, azi Biblioteca Omnia Craiova, filiala Bibliotecii Nationale
Cod LMI: DJ-II-m-B-08029
Categoria: B – monument de interes local
Natura: Monument de arhitectură
Datare: 1890-1892
Adresa: Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 21
Localitate: municipiul Craiova
Județ: Dolj
Casa Ionel (Iancu) Pleșia este un monument de arhitectură de sfârșit de secol XIX din municipiul Craiova, situat în centrul istoric al orașului, lângă fostul Magazin Victoria. O bijuterie arhitectonică atât la exterior, cât și în ceea ce privește interioarele somptuoase, Casa Pleșia este astăzi sediul filialei Omnia a Bibliotecii Naționale a României.
Istoricul clădirii
Într-un articol din Arhivele Olteniei se menționează că în locul pe care exista în 1928 casa lui Ionel Pleșia, pe str. Cogălniceanu la nr. 13, ar fi existat mai demult casele unui anume Nicolae Ciolea (decedat în 1848). În casele lui Ciolea și-au deschis prăvălie frații Eoane și Nicolae Ciolea, “doi mari bacali și toptangi din Craiova”.
Casa Ionel Pleșia a fost construită între anii 1890-1892 în stil eclectic de predominanță neoclasică la fațadă și neobaroc în interior. Arhitectul este necunoscut, dar se presupune că impozanta clădire este opera francezului Albert Galleron, cel care a mai proiectat în România Ateneul Roman și Palatul Băncii Naționale a României din București, Casa Constantin Vălimărescu din Craiova, Palatul Dimitrie Ghika din Comănești și numeroase case boierești din București și din provincie. Din alte surse (Luchian Deaconu – „Craiova 1898-1916. Saltul la urbanismul modern”), casele Ion G. Pleșea ar fi fost construite în 1905 după planurile arhitectului Iohan Goetz.
Clădirea a fost confiscată în anii ‘50 de statul român. După confiscare, clădirea a avut diferite destinații. În septembrie 1989, în Sala Oglinzilor din Casa Pleșia a avut loc o conferință prezidată de Zoia Ceaușescu, care, fascinată de frumusețea clădirii, le-ar fi propus lui Nicolae și Elenei Ceaușescu să o transforme în a treia reședință din Craiova (pe lângă Casa Barbu Drugă și Casa Jianu). Se pare că ar fi fost imediat aprobată o investiție de 2-3 milioane de lei pentru pregătirea casei în vederea începerii reamenajării, care a durat până în decembrie 1989, când lucrările au fost sistate odată cu venirea Revoluției.
După căderea regimului comunist, odată cu primirea unui fond de cărți donat de Asociația EquiLibre și în urma a nenumărate adrese din partea unui grup de oameni de cultură din oraș (Marin Sorescu – redactorul șef al revistei „Ramuri” la Craiova), Primăria Craiova a oferit un spațiu pentru adăpostirea acestora la parterul Casei Pleșia. S-au pus atunci bazele prestigioasei instituții de cultură care este astăzi Biblioteca Franceză Omnia. La 25 mai 1990, prin ordinul semnat de ministrul Culturii de atunci, Andrei Pleșu, Biblioteca Omnia a devenit filială a Bibliotecii Naționale a României. Inaugurarea oficială a bibliotecii a avut loc la 23 iulie 1991 în prezența unor prestigioși invitați, personalități ale vieții culturale și politice din Craiova, din țară și străinătate. Din anul 2000, clădirea a revenit în patrimoniul culturii printr-o hotărâre de guvern.
Pe lângă Biblioteca Franceză Omnia, în prezent Casa Pleșia mai găzduiește, într-un spațiu la etaj, și sediul Organizației Județene a PSD Dolj, cu statutul de chiriaș.
Vizualizați aici un clip de prezentare al Bibliotecii Franceze Omnia.
Despre proprietarii imobilului
Conform articolului „Familia Pleșia”, scris de Mihai Sorin Rădulescu, publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 20.08.2003, familia Pleșia (alte grafii: Pleșa, Pleșea, Plessia) a fost un neam de boieri olteni din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Aceștia au devenit mari moșieri, deținând pământuri și proprietăți în aproape toată Oltenia. Autorul citează un arbore genealogic alcătuit de istoricul și genealogist Dan Plesia, care pornește de la boierul de neam, Stan Pleșa, decedat în 1840, și soția Natalia (născută Chințescu), și se continuă cu boierii Ion Stan Pleșa și Gheorghe Stan Pleșa.
Gheorghe Pleșa a fost pitar și moșier, fiind proprietar al moșiilor Leu și Ghindeni. În urma căsătoriei pitarului sale cu Ecaterina, fiica lui Iancu Dăbuleanu, zis Coșoveanu, au rezultat patru copii: Iancu, Ghiță, Elena (căsătorită Davidescu) și Aurora (căsătorită Câncea) (nr: Conform Fondului familial Constantin C. Poenaru de la Arhivele Naționale – Serviciul Județean Dolj, e vorba de Anastasia Pleșia, căsătorită Câncea).
Casa Pleșia a fost ridicată de fiul lui Gheorghe Pleșa, Iancu (n. Craiova 1855, decedat la 4 iulie 1935). Iancu (sau Ion G.) Pleșa, licențiat în drept al facultății din Paris, s-a înscris în Baroul Dolj la 11 Septembrie 1879, însă a profesat foarte puțin (G. Mil Demetrescu, „Istoria Baroului Dolj de la 1864 – 1928”). Iancu avea să ajungă unul din cei mai însemnați acționari, dar și președinte al Consiliului de Administrație al Băncii Comerțului din Craiova pentru o lungă perioadă de timp, succedându-i în funcție lui Gogu G. Vorvoreanu. Iancu Pleșia mai este amintit ca fiind proprietarul moșiei Cetate.
La 22 martie 1890, Iancu Pleșia s-a căsătorit la Craiova cu Angela Zavarof (fiica din a doua căsătorie a Anei Bengescu cu Mihail Zavarof, fost primar al Craiovei), cu care a avut un fiu, Ionel, necăsătorit, și o fiică, Madeleine (căsătorită cu arendașul Tache Anagnostiade).
Conform Registrului Stării civile pentru născuți, Ionel Pleșia s-a născut la 6 aprilie în casa părintească din strada Kogălniceanu, nr. 31, suburbia Sfinții Arhangheli, pe care a și moștenit-o ulterior, ca fiu al domnului Ioan G. Pleșia (36 ani), și al doamnei Angela Ioan G. Pleșia (18 ani). Ionel a fost avocat, deputat în parlamentul României din partea PNL Brătianu. Conform unor documente puse la dispoziția actualilor administratori ai clădirii de Ministerul Afacerilor Interne, direcția Arhivă Popești-Leordeni, reiese că Ioan Pleșa, ultimul șef al organizației liberale de Dolj, înaintea instaurării comunismului, a decedat la Spitalul de Stat Văcărești, fiind bolnav de pneumonie, îmbolnăvindu-se în închisori, ca mulți licențiați în drept ai vremii.
În prezent, Casa Pleșia se află în proprietatea Statului Român prin Ministerul Culturii și în administrarea Bibliotecii Naționale a României, prin filiala Omnia din Craiova.
Despre clădire
Casa Pleșia are un regim de înălțime pe 4 niveluri (subsol, parter, etaj și mansardă), cu un număr mare de încăperi și holuri dispuse astfel: subsol – 8 încăperi + holuri; parter – 7 încăperi + holuri; etaj 1 – 6 încăperi + Sala Oglinzilor (cea mai spectaculoasă încăpere din clădire) + holuri; mansarda – 5 încăperi + holuri + pod. Decorarea încăperilor, care a rezistat în bună parte până în ziua de astăzi, se datorează meșterilor austrieci și italieni. Cei ce trec pragul bibliotecii pot încă să admire pardoselile din parchet lamelar, plafoanele pictate în stil neoclasic cu stucaturi și chenare aurite și lambriurile și ușile din lemn masiv, sculptate. Vitraliile ferestrelor, realizate în spiritul școlii românești, au motive geometrice și florale, ușile de la intrare au geamuri din cristal, iar scara interioară și feroneria sunt în stil baroc. Se remarcă holurile decorate cu oglinzi venețiene (oglinzi infinite), sobele din teracotă, seiful englezesc rezistent la foc Milner’s Patent și câteva candelabre originale.
Reabilitarea imobilului
Casa Pleșia se află într-o stare avansată de degradare, structura de rezistență a acesteia fiind afectată de cutremurele suportate de-a lungul vremii, dar și de intervențiile repetate de recompartimentări interioare realizate de proprietari. În urma dislocării unei grinzi metalice din structura planșeului clădirii în 2004, administratorii au solicitat o expertiză tehnică pentru stabilirea unui proiect de consolidare.
În cadrul Programului „Reabilitarea Monumentelor Istorice din România”, implementat de Ministerul Culturii printr-un acord cadru de împrumut încheiat între Guvernul României și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, Biblioteca Franceză Omnia din Craiova – filiala Bibliotecii Națională a României – va beneficia de finanțarea executării lucrărilor de restaurare, consolidare și modernizare a clădirii, pentru care lucrările de proiectare sunt deja finalizate.
Articol realizat cu sprijinul doamnei Doina Ghiță, coordonatoarea activității Bibliotecii Omnia.
Surse:
Biblioteca Națională a României
Mihai Sorin Rădulescu, „Familia Pleșia„, în ediția tipărită a Ziarului Financiar, 20 august 2003
Gheorghe Gherghinescu, “Banca Națională a României – Sucursala Craiova. Băncile în Cetatea Băniei. Volumul I – Evoluții istorice până la Primul Război Mondial”. Editura Oscar Print, București, 2015, p. 83