Biserica Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil, Craiova
Cod LMI: DJ-II-m-B-08001
Categoria: B – monument de interes local
Natura: Monument de arhitectură
Datare: 1785-1797, pe temelii de sec. XVI
Adresa: Str. Frații Buzești 2
Localitate: municipiul Craiova
Județ: Dolj
Așezată nu departe de centrul vechi negustoresc al orașului Craiova, pe str. Frații Buzești, nr. 2 (și vis-a-vis de Casa Cănciulescu), Biserica Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil este un lăcaș de cult ridicat pe temelii din secolul al XVI-lea, când ar fi fost construit de membrii neamului boieresc al Buzeștilor. În prezent, biserica-monument poartă trei hramuri (hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, hramul Sfinților Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigore Teologul și Ioan Gură de Aur și hramul Izvorul Tămăduirii) și este unul dintre cele mai importante lăcașuri de cult din zona centrală a municipiului Craiova.
Biserica Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil în secolul XVI
Conform tradiției, Biserica Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil a fost zidită de neamul boieresc al Buzeștilor spre sfârșitul secolului al XVI-lea. Pe atunci, lângă acest lăcaș, pe locul unde se află astăzi casa parohială, se afla și un mic așezământ monahal, o obște de călugari.
Într-un interviu dat în 2013 pentru revista Foaie Națională, prof. dr. Toma Rădulescu, atunci șeful Secției de Istorie și Arheologie din cadrul Muzeului Olteniei din Craiova, menționa că la Biserica Sfinții Arhangheli din Craiova ar fi fost scrisă așa-numita Cronică a Buzeștilor din timpul lui Mihai Viteazul. În același articol se menționează că hramul Bisericii Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Craiova ar fi fost dat de frații Buzești în cinstea domnitorului.
Biserica Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil în secolul XVIII
În partea a doua a secolului al XVIII-lea, Biserica Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil a fost reconstruită, având acum „caracter de biserică de mir ridicată cu cheltuiala unei bresle de neguțători sau industriași cu scopul de a servi ca loc de închinăciune și îngropare a membrilor ei”. În lucrarea „Orașele oltene și mai ales Craiova, pe pragul vremilor nouă (1760-1830)”, publicată în 1925, Nicolae Iorga scria că biserica „e încă din 1785, și ca întemeietori ai ei se înșiră în pisanie un polcovnic, un mătăsariu, negustorul Hagi Crăciun, un bogasier, un cojocar, un „bechiar” sau beciar, bucătar, și alții ca dânșii.” De asemenea un scurt istoric al lăcașului menționează că pe pisania veche ar fi fost scris că biserica „este zidită cu toată cheltuiala d-lui Dumitru Polcovnicu, Ioan Mătăsariu, Ioan Carabet, Hagi Crăciun, Ioan Bogasieru… între anii 1783-1797”. Aceeași sursă menționează că biserica a fost sfințită la 12 august 1797 de episcopul Râmnicului Kir Filaret* în zilele prealuminatului domnitor Alexandru Ioan Ipsilanti. (n.r.: conform altor surse, în acea perioadă ar fi fost episcop de Râmnic Dosoftei Filiti).
Biserica în secolul XIX
Tot de la Nicolae Iorga aflăm că aici: „erau ctitori Murgășenii; la 1809 Clucereasa Stanca, soția unuia dintre ei, caută să pue un ceasornic în ea, cu clopot în toată rânduiala, fiind gata a plăti pentru aceasta și până la 800 lei”. În lucrarea sa „Scrisori de boieri și negustori olteni și munteni către Casa de negoț sibiiană Hagi Pop: publicate cu note genealogice asupra mai multor familii” din 1906, Iorga documentează corespondența Cluceresei Stanca (probabil nevasta Clucerului Șerban Murgășanu), din care aflăm că „Pentru acest ciasornicari, că noi, având trebuință de a face un ciasornicu și a să pune la besărica noastră de aici din Craiova, ce să prăznuiește hramul Sfântului Arhanghiel, s’au găsit dum[nea].l[ui] ca să-l facă dupe cum să cade. […] Măcar că dum[nea]ta nu mă știi pe mine cine sânt eu, dar sint tot una cu dumn[ea]l[u]i Cluceriu Murgășanu.”
Cutremurul din 11 ianuarie 1838 ruinează clădirea bisericii, care este reparată între anii 1855-1857 cu cheltuiala enoriașilor.
Biserica în secolul XIX
La începutul secolului al XX-lea, Biserica Sf. Arhangheli a fost refăcută din nou prin reparații radicale sub conducerea Comisiei Monumentelor Istorice și cu cheltuiala doamnei Polina Vorvoreanu. Sprijinul doamnei Vorvoreanu, în valoare de 2 milioane de lei în vremea aceea, a fost oferit în memoria răposatului său soț Gogu Vorvoreanu (avocat, latifundiar, fost primar al Craiovei).
Reparațiile generale, ce au durat 3 ani, au schimbat complet exteriorul bisericii, în același timp fiind refăcută și pictura. Cu acest prilej ar fi fost pictați în biserică frații Buzești. Biserica a fost sfințită în ziua de duminică, 23 octombrie 1932. La propunerea preotului paroh V. Marghescu, Arhiepiscopia Craiovei a hotărât prin decizie internă ca biserica „să poarte numele de Biserica «Gheorghe și Polina Vorvoreanu», cu hramul Sfinții Arhangheli”, în semn de recunoștință pentru generoasa contribuție la refacerea lăcașului. Astfel, în pisania nouă de piatră așezată atunci deasupra intrării în biserică se poate citi și astăzi:
“Această sfântă biserică cu numele “Gogu și Polina Vorvoreanu” cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, a fost zidită din temelie de către Frații Buzești în sec. XVII. La anul 1779* s’a reparat de către Dimitrie Polcovnicul și cu alți ajutători. S’a mai reparat dupe cutremurul din 1838, de către enoriași la anul 1855, iar acum, pentru a treia oară, s’a restaurat cu cheltuiala evlavioasei enoriașe d-na Polina Vorvoreanu în memoria repauzatului său soț Gogu Vorvoreanu, prin îngrijirea Comisiunii Monumentelor Istorice. Lucrările s’au terminat în anul 1932 când s’a sfințit la 23 octombrie, în zilele […] episcop al Râmnicului Noului Severin fiind D. D. Vartolomeiu și paroh părintele V. Marghescu.” (*n.r.: probabil este o eroare, celelalte surse indicând anul 1797)
Conform Anuarului Mitropoliei Olteniei – Vieața Bisericească în Oltenia din 1941, parohia Bisericii Sf. Arhangheli număra la acea dată 81 familii și 324 suflete. Biserica avea casă parohială și o bibliotecă cu 361 de volume.
Cutremurul din 4 martie 1977 a afectat considerabil lăcașul bisericii, care a suferit multe fisuri, iar turla centrală a fost doborâtă. Timp de câteva luni, în biserică nu s-au mai putut săvârși slujbe, după care s-a deschis cultului numai o parte din naos, până în 1986 când, după ce a fost ridicată turla centrală și a fost consolidată, biserica a fost redeschisă.
Biserica în secolul XX
În anul 2011, în curtea bisericii a fost ridicată o troiță de lemn în amintirea celor care au suferit în lagărele și închisorile comuniste pentru credința ortodoxă.
Despre biserică
Biserica are o singură turlă, așezată deasupra naosului, și un pridvor deschis pe arcade și susținut pe coloane de cărămidă.
La interior, ea adăpostește obiecte de cult de o inestimabilă valoare, dintre care șapte candele mari de argint lucrate la Pitești de Ștefan Argintarul în anul 1886, un arhanghel de argint de 80 cm, sfeșnice împărătești în formă de coloane antice grecești, împodobite cu iconițe din bronz reprezentând-o pe Maica Domnului, un policandru din 1831, icoane și cărți vechi de slujbă din secolele XVIII-XIX.
Surse:
Scurt istoric al bisericii (expus la intrarea în biserică)
Diac. Ioniță Apostolache, Biserica „Sfinții Arhangheli“ din Craiova, în haină de sărbătoare. Ziarul Lumina, 07 Noiembrie 2011
“Vieața Bisericească în Oltenia”, Anuarul Mitropoliei Olteniei, 1941
Diac. Ioniță Apostolache, Cătălin Cernătescu, Praznicul Sfinților Arhangheli în Mitropolia Olteniei: Două biserici monument-istoric, înveșmântate în haine de sărbătoare. Mitropolia Olteniei, 07 Noiembrie 2012
Marinela Porneală, Frații Buzești și ctitoriile lor. Ziarul Lumina, 15 Februarie 2011
Nicolae Popescu, „Mihai Viteazul este singurul domnitor român cântat în toți Balcanii ca eliberator al Bizanțului“. Revista Foaie Națională, 17 Februarie 2013
Nicolae Iorga, „Scrisori de boieri și negustori olteni și munteni către Casa de negoț sibiiană Hagi Pop: publicate cu note genealogice asupra mai multor familii”, 1906
Nicolae Iorga, „Orașele oltene și mai ales Craiova, pe pragul vremilor nouă (1760-1830)”, 1925